ARS - Anthropological Researches and Studies

 

Română English

ARS

Anthropological Researches and Studies

 

Alimentary regime as a health risk factor among pupils from the rural areas of the Republic of Moldova


Aculina Zaporojan (1),  Victor Zepca (1), Monica Tarcea (2)

 

(1) National Center of Public Health", Republic of Moldova / Centrul Naţional de Sănătate Publică, Chişinău, Republica Moldova

(2) University of Medicine and Pharmacy of Târgu Mureş, Romania / Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, România

 

Address correspondence to: Victor Zepca, Laboratory of Child and Adolescent Health, National Center of Public Health, 67A Gheorghe Asachi Street, Chişinău, Republic of Moldova. Ph.: +373 259 574583; E-mail: zepcav@yahoo.com

 

Abstract

 

Objectives. Incorrect diet can cause disturbances in the physical and mental development of pupils who are in the process of growing and developing. We wanted to evaluate the peculiarities of daily diets of pupils and their willingness to serve a breakfast in the school canteen and to develop some measures to improve the situation.

Material and methods. A population-based cross-sectional was conducted, by applying an anonymous questionnaire on a sample of 1236 pupils from 7th to 12th class, from 10 high schools from rural localities (44.1% boys and 55.9% girls).

Results. The data showed that 18.7% pupils (girls - 22%, boys - 14.4%) did not serve breakfast on the day preceding the questioning, also 26.7% pupils have eaten 1-2 times per day, with a higher frequency among girls (girls - 33.6%, boys - 18.2%; p <0.01). 71.1% of the surveyed pupils didn’t take breakfast at the school canteen, even 47.4% considered necessary to take daily breakfast at the school canteen (girls – 48.9%, boys – 45.5%). 32,6% of them declared that they cannot afford from their own sources the daily payment for a breakfast at the school canteen.

Conclusions. We noticed that the quota of pupils who had a diet that did not meet physiological requirements was considerably high, especially among girls. Fortunately, the majority of pupils was aware of the need to take a breakfast in the school canteen, inclusive from their own sources.

 

Keywords: pupils; rural schools; diet.

 

Introducere

 

Alimentaţia constituie una din cele mai importante necesităţi fiziologice ale organismului. Prin alimentaţie primim din mediul înconjurător diferite substanţe nutritive care realizează trei funcţii vitale: cea plastică - ce asigură dezvoltarea şi continua renovare a celulelor şi ţesuturilor; cea energetică – ce furnizează compuşii ce redau energia necesară pentru consumul energetic din repaus sau din efort, respectiv cea biologică – care este sursa substanţelor biologic active din care se formează enzime, hormoni şi alţi regulatori ai proceselor metabolice (Tarcea, 2006). Serviciile şcolare de alimentaţie a elevilor oferă acces la o gamă largă de alimente nutritive care menţin sănătatea elevilor şi cresc capacitatea lor de a participa la orele academice şi randamentul şcolar (Caldwell, Nestle, şi Rogers, 1998; CNSP, 2013).

Un regim alimentar incorect poate provoca dereglări în dezvoltarea fizică şi mentală a elevilor, pe termen scurt sau lung. Micul dejun trebuie să fie considerat o parte importantă a unei strategii de prevenire a maladiilor, menit să reducă riscurile de boli cronice la copii şi adolescenţi. Micul dejun asigură 25% din valoarea calorică totală a raţiei alimentare şi este o sursă de energie pentru perioada în care copii se află la lecţii (Hăbăşescu, 2009). Se recomandă asigurarea pe lângă micul dejun a unei gustări, pe parcursul zilei, pentru toţi elevii cu un procent caloric de 20% din normele fiziologice nictemerale (Gutţul, 2005). Alimentaţia sănătoasă, micul dejun asigurat şi lipsa altor componente cu risc ale stilului de viaţă, au un impact pozitiv asupra sănătăţii copiilor (Prejbeanu, Cara şi Pisoschi, 2012; Chirlici şi Jalbă, 2000).

Masa luată la şcoală rezolvă o serie de probleme cu privire la regimul alimentar echilibrat şi regulat al elevilor şi micşorează riscul de favorizare a unor boli cronice, deficienţe vitaminice, variaţii glicemice sau creşterea în greutate a copiilor (PNNS, 2005; Loureiro, 2003).

Pe baza acestor argumente studiul îşi propune să analizeze particularităţile regimului alimentar al elevilor şi disponibilitatea acestora de a mânca o masă în cantinele şcolare, precum şi elaborarea unor măsuri de îmbunătăţire a situaţiei existente în şcolile rurale din Republica Moldova.

 

Material şi metode

 

Studiul este de tip descriptiv, populaţional transversal, desfăşurat pe un eşantion de 1236 elevi ai claselor VII-XII din 10 licee localizate în mediul rural al Republicii Moldova.

S-a utilizat ca instrument de culegere a datelor un chestionar cu 39 de itemi ce au vizat comportamentul alimentar al şcolarilor. S-au colectat următoarele date despre regimul alimentar: numărul de mese luate pe zi, asigurarea micului dejun, frecvenţa meselor la cantina şcolii, posibilitatea achitării mesei la cantina şcolii. De asemenea, s-au colectat şi date demografice de la respondenţi inclusiv: sexul, locul de trai, clasa în care învaţă şi date familiale.

La acest studiu au participat 44,1% băieţi şi 55,9% fete. Clasele participante au fost selectate aleator, fiind chestionaţi toţi elevii din clasă prezenţi în momentul evaluării în clasă. Pe tot parcursul cercetării s-au respectat în totalitate principiile confidenţialităţii şi anonimatului. Prelucrarea statistică a datelor primare s-a efectuat cu ajutorul programului SPSS 19 şi au fost utilizate metodele de analiză variaţională, corelaţională şi de modelare matematică. Au fost considerate statistic semnificative diferenţele până la p<0,05.

Rezultatele studiului vin să completeze unele studii europene în domeniul alimentaţiei elevilor şi să arate situaţia din Republica Moldova, unde problema nu a fost bine studiată până în prezent. Ele sunt o bază teoretică a programelor naţionale de Alimentaţie în domeniul Sănătăţii Publice pentru schimbarea cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor populaţiei, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor cronice.

 

Rezultate

 

Studiul efectuat a arătat că 18,7% din elevi nu au luat micul dejun în ziua chestionării, (fete - 22,9%, băieţi - 14,4%). S-a constatat o creştere oscilantă nesemnificativă, odată cu creşterea vârstei, a numărului de elevi care nu iau micul dejun: de la 12,4% până la 19,7% în rândul băieţilor şi de la 14,8% până la 30,9% la fete (figura 1) de la clasa 7 la 12.

 

Figura 1. Ponderea elevilor care nu au servit micul dejun în ziua chestionării (%)

 

Un meniu corect include mai multe componente, una din ele fiind numărul de mese de minim 3-4 ori pe zi. În Republica Moldova la şcoală primesc o masă pe zi gratis doar elevii claselor I-IV, iar ceilalţi petrec mai mult de 5-6 ore în zi la şcoală, însă nu primesc nici o masă. Pentru elevii instituţiilor preuniversitare se recomandă următorul regim: micul dejun (acasă) – 700 – 730, gustarea (la şcoală) - 1010 – 1100, prânzul (acasă) - 1400 - 1430 şi cina (acasă) 1800 - 1830 (Hăbăşescu, 2009; CNSP, 2013; HG al RM, 2005; Ordinul Ministerului Educaţiei al RM, 2014).

Rezultatele au arătat că în ziua precedentă chestionării 26,7% dintre elevi au luat masa doar de 2 ori în zi, ponderea fiind mai mare în rândul fetelor (fete – 33,6%, băieţi – 18,2%, p < 0,01), tendinţă care se majorează odată cu creşterea în vârstă: astfel, în rândul fetelor creşte de la 23,7% la 35,7% din clasa a 7-a la a 12-a, iar în rândul băieţilor de la 11,4% până la 18,2% (figura 2).

 

Figura 2. Ponderea elevilor care au mâncat de 1-2 ori în ziua ce a precedat chestionarea (%)

 

În urma chestionării s-a constatat că 71,1% din elevii claselor a VII-XII nu iau masa la cantina şcolii, având o cotă de creştere nesemnificativă din clasa a VII-a până în clasa a XII-a (60,0-78,4% băieţi şi 62,7-82,1% fete) din localităţile rurale (figura 3). O pondere de 19,4% din elevi iau masa la cantina şcolii (fetele - 20,7% şi băieţii 18,4% ), respectiv doar 9,5% dintre elevi mănâncă la cantina şcolii în fiecare zi (fete – 10,9%, băieţi – 8,3%).

 

Figura 3. Ponderea elevilor ce nu iau masa la cantina şcolii (%)

 

În dependenţă de stereotipurile formate, 47,4% dintre elevi consideră necesar de a lua zilnic o masă la cantina şcolii (fete – 48,9%, băieţi – 45,5%). Din clasa a 7-a până în clasa a 12-a creşte nesemnificativ cota celor care consideră că este necesar de a lua zilnic o masă la cantina şcolii 38,2-55,4% băieţi şi 36,1-57,1% fete (figura 4).

 

Figura 4. Ponderea elevilor care consideră că este necesar a lua zilnic o masă la cantina şcolii

(%)

 

O pondere de 32,6% elevi au declarat că îşi pot permite zilnic achitarea din surse proprii (în sumă de 7–10 lei moldoveneşti) a unei mese la cantina şcolii. La repartiţia pe clase şi gen se observă că îşi pot permite din surse proprii să ia zilnic la cantina şcolii o masă la costul de 7-10 lei moldoveneşti între 24,2-43,2% dintre băieţii şi 26,8-41,2% dintre fetele din clasele a 7-12 din localităţile rurale (tabelul 1). Nu îşi pot permite să achite o masă la cantina şcolii din surse proprii 15,3% elevi (băieţi - 16,7%, fete - 14,1%).

Dintre elevii chestionaţi doar 32,6% au declarat că îşi pot permite zilnic achitarea din surse proprii a unei mese la cantina şcolii la un preţ de 7-10 lei moldoveneşti (ce reprezinta 0,8-1,1% din salariul minim pe economie), deşi ponderea celor care îşi pot permite în realitate acest lucru este de 1,5-2 ori mai mare.

 

Tabel 1. Ponderea elevilor care îşi pot permite pe cont propriu să consume zilnic micul dejun la cantina şcolii (%)

 

Discuţii

 

O problemă importantă de sănătate publică o constituie anumite comportamente alimentare ale copiilor şi tinerilor, reprezentate de aportul insuficient de alimente (mai ales în ţările sărace) sau ca urmare a unui regim alimentar dezechilibrat şi în exces caloric (frecvent întâlnit în ţările bogate) (Vlaicu şi colab., 2000).

Un studiu similar care a inclus comportamentul alimentar a fost efectuat în România în 2004, acesta a cuprins studenţii a 4 centre universitare din Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa şi Bucureşti. Deşi aceştia au o vârstă mai mare, am făcut totuşi o estimare comparativă şi am observat că o pondere mult mai mare de 2/3 din studenţii români nu iau micul dejun din diferite motive, pe când în Republica Moldova doar 1/3 din elevii chestionaţi nu iau micul dejun (Laza, Fulea şi Lotrean, 2004). 1/5 din studenţii români reduc numărul de mese pe zi, în special cina, având la bază motivaţia curei de slăbire.

Studiul efectuat în Republica Moldova arată că 1/5 din elevii claselor a VII-IX şi 1/3 din clasele liceale (X-XII) nu respectă numărul de mese pe zi. Astfel la persoanele tinere se observă un regim alimentar nesanogen începând din clasele gimnaziale şi până în perioada studenţiei, cu tendinţă de creştere a riscului odată cu vârsta.

Conştientizarea şi respectarea regimului alimentar este dependentă de vârstă şi sex a demonstrat un studiu din Croaţia. Conştientizarea conceptului de dietă sănătoasă şi cunoaşterea normelor igienice ale regimului alimentar cresc la ambele sexe o dată cu vârsta. Respectarea regimului alimentar corect la băieţi creşte odată cu vârsta, pe când la fete scade frecvenţa respectării acestuia (Pavic-Simetin, Kuzman şi Pejnovic-Franelic, 2009), situaţie similară observată şi în studiul nostru.

 

Concluzii:

 

Frecvenţa elevilor moldoveni din mediul rural care au un regim alimentar ce nu corespunde cerinţelor fiziologice este crescut (45,4%), cu un procentaj mai ridicat pentru fete.

Cel mult 2/3 din elevi iau masa la cantina şcolii. Deşi un număr mare de elevi (47,4%) sunt conştienţi de necesitatea de a lua masa la cantina şcolii, inclusiv din surse financiare proprii, nu toţi aplică acest lucru.

S-a observat un comportament cu risc la elevii din mediul rural, privind meniul zilnic neregulat pe care îl iau, frecvenţa variabilă a meselor şi accesibilitatea redusă la cantina şcolii; aceasta ne atenţionează asupra importanţei monitorizării atente în şcoli şi asigurării acestor mese pentru toţi elevii, atât ca frecvenţă, calitate cât şi ca valoare calorică, necesare asigurării dezvoltării sănătoase a copiilor noştri şi unui randament şcolar optim.

 

Recomandări:

 

  • Extinderea numărului de elevi care iau masa la cantinele şcolare din Republica Moldova, în special din mediul rural.
  • Formarea unui comportament alimentar sanogen la elevi în procesul instructiv-educativ.
  • Elaborarea suportului didactic pentru elevi, cadre didactice şi părinţi în formarea convingerilor, atitudinilor şi practicilor nutriţionale sănătoase.
  • Asigurarea instituţiilor preuniversitare cu recomandări metodice privind managementul serviciilor alimentare de calitate către elevi.

 

Bibliografie

 

  1. Caldwell, D., Nestle, M., Rogers, W., 1998. School nutrition services. In: Marx E, Wooley SF, Northrop D, editors. Health Is Academic: A Guide to Coordinated School Health Programs. New York, NY: Teachers College Press; pp. 195–223.
  2. Chirlici, A., Jalbă, U., 2000. Igiena alimentaţiei. Compendiu de lucrări practice. Chişinău: Centrul editorial poligrafic Medicina USMF „Nicolae Testemiţanu”.
  3. Gutţul, A., 2005. Alimentaţia echilibrată a copiilor în şcoală. Chişinău: Tipografia „Elena-I.V.”.
  4. Hăbăşescu, I., 2009. Igiena copiilor şi adolescenţilor. Chişinău: Centrul Editorial – Poligrafic Medicina al USMF „Nicolae Testemiţanu”.
  5. Laza,  V., Fulea,  I.,  Lotrean,  L., 2004.  Comportamentul alimentar în rândul studenţilor. Revista de igienă şi sănătate publică, vol. 54, pp. 97-109.
  6. Loureiro, I., 2003. Comment l’ecole peut influencer le choix des aliments des enfants et ameliorer leur regime alimentaire. Forum europeen. L’alimentation a l’ecole - faire le choix de la sante. Actes Strasbourg, Conseil de l' Europe, 20-21 novembre 2003, pp. 89-108.
  7. Pavic-Simetin, I., Kuzman, M., Pejnovic-Franelic, I., 2009. Gender differences in eating habits and phisical activity according to weight reduction behaviour among Croatian pupils. Croatian National Institute of Public Health. 15th EUSUHM congress Leiden.
  8. Prejbeanu, I., Cara, M., Pisoschi, C., 2012. Socio-economic factors influencing the nutritional behaviour of pupils. Current Health Sciences Journal, vol. 38, nr. 3.
  9. Tarcea,  M.,  2006.  Igiena  mediului  şi  radioprotecţia:  note  de  curs.  Târgu  Mureş:  Ed. University Press Tîrgu-Mureş.
  10. Vlaicu, B., Doroftei, S., Petrescu, C., Putnoky, S., Fira-Mladinescu, C., 2000. Elemente de igiena copiilor şi adolescenţilor. Timişoara: Ed. SOLNESS.
  11. ***Centrul Naţional de Sănătate Publică (CNSP), 2013. Recomandări metodice privind organizarea alimentaţiei echilibrate în instituţiile pentru copii. Chişinău, Republica Moldova.
  12. ***Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 234 din 25 februarie 2005 “Cu privire la alimentarea elevilor” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 36, art. 279).
  13. ***Ordinul Ministerului Educaţiei Republicii Moldova Nr. 1220 din 30.12.2013 cu privire la aprobarea normelor financiare pentru alimentarea copiilor (elevilor) din instituţiile instructiv-educative. Publicat la 31.01.2014 în Monitorul Oficial Nr. 24-26, art. 104.
  14. ***Program Nationale Nutrition Sante (PNNS), 2005. Recommandations concernant l'offre alimentaire à l'école primaire (hors restauration scolaire) élaborées dans le cadre du Programme Nutrition, Prévention et Santé des enfants et adolescents en Aquitaine, Sept. 2005. pp. 3-5.


Comments