LOW-TEMPERATURE IMPACT ON AMBULANCE CALL-OUTS IN CHISINAU, REPUBLIC OF MOLDOVA

Authors: Cătălina Croitoru, Ala Overcenco, Nicolae Opopol, Valeriu Pantea, Gheorghe Ciobanu
Keywords: cold temperature, emergency medical services, linear models.

Cătălina Croitoru (1, 2), Ala Overcenco (2), Nicolae Opopol (1,2), Valeriu Pantea (2), Gheorghe Ciobanu (3)

(1) The State University of Medicine and Pharmacy ” Nicolae Testemițanu”, Republic of Moldova / USMF „Nicolae Testemiţanu, Republica Moldova;

(2) National Center of Public Health”, Republic of Moldova / Centrul Naţional de Sănătate Publică, Republica Moldova;

(3) National Scientific and Practical Center for Emergency Medicine, Republic of Moldova / Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină de Urgenţă, Republica Moldova;

Address correspondence to: Cătălina Croitoru, General Hygiene Department, The State University of Medicine and Pharmacy ” Nicolae Testemițanu”, 26/2 Testemiţanu Street, Chişinău, Republic of Moldova. Ph.: +37368715501; E-mail: croitoru_cc@mail.ru

Abstract

Objectives. The present study aimed to estimate the number of emergency ambulance call-outs during the very cold winter of 2009/2010 (December–February) with respect to the reference period of 2007-2010.

Material and methods. As study material there were considered about 335 000 requests for emergency care in Chisinau, Republic of Moldova, and about 2 500 records of daily temperatures (mean, maximum and minimum) and wind speed from the Chisinau weather station. Quantitative estimation of the number of ambulance call-outs depending on the air temperature values was carried out using the statistical method of linear regression.

Results and conclusions. Quantification of the health impact of the low temperatures recorded during the investigated period reveals that minimum diurnal temperatures have the greatest effect on the emergency ambulance call-outs increase: when the air temperature drops by 1°C, the number of total requests increases by 8 cases per day. According to nosology, the respiratory diseases correlate best with low maximum diurnal temperatures: a decrease by 1°C leads to an increase of 9 requests. The highest vulnerability to cold was recorded in the population aged 0-17 years. These findings could serve as a basis for elaboration and implementation of preventive targeting the vulnerable groups.

Keywords: cold temperature; emergency medical services; linear models.

Introducere

Impactul fenomenelor climatice extreme asupra sănătății este condiționat atât de sporirea, cât şi de creșterea variabilităţii temperaturilor globale (Costello et al 2009; Patz et al 2005). Este importantă şi utilă examinarea acestor efecte, în scopul cunoaşterii relațiilor dintre temperatură şi sănătatea umană, şi elaborării politicilor de sănătate publică, care au ca scop reducerea la minimum a impactului negativ al schimbărilor climatice asupra populaţiei, în special în ceea ce priveşte afecțiunile cronice importante, cum ar fi bolile cardiovasculare şi respiratorii (Lin et al 2009).

Până în prezent, doar câteva studii s-au concentrat asupra informaţiilor despre spitalizări, colectate de la fiecare spital sau sistemele informaționale ale departamentelor de sănătate (Knowlton et al 2009; Liang et al 2008; Schwartz et al 2004). Au fost expuse o serie de beneficii ale utilizării datelor despre evenimentele non-fatale, de la capacitatea de a elabora strategii de intervenţie în domeniul sănătăţii mai bine orientate pentru întreaga comunitate (McGeehin and Mirabelli 2007) până la dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie (Bassil et al 2008; Claessens et al 2006; English et al 2009). Astfel, alte date, cum ar fi prestările de servicii medicale de urgenţă, au fost citate ca potențial utile în scopul de a cuprinde acele evenimente care, deși nu conduc la moarte imediată, sunt precursori importanţi ai unor astfel de incidente și, prin urmare, contribuie la o intervenție eficientă a strategiilor de sănătate publică.

Au fost câteva încercări de examinare a efectului temperaturii aerului atmosferic asupra numărului de solicitări de asistenţă medicală de urgenţă (Cerutti et al 2006; Nitschke et al 2011;Palecki et al 2001; Turner et al 2012). O serie de studii au raportat o corelație puternică între temperatură și numărul spitalizărilor de urgenţă (cu ambulanţa) pentru bolile cerebro-vasculare şi respiratorii înregistrate în aceeași zi (Makie et al 2002; Rocklov et al 2005; Wang et al 2006). Un studiu din Marea Britanie a comparat datele zilnice ale temperaturii aerului cu numărul de solicitări de ambulanţă pentru oraşul Birmingham pe o perioadă de 5 ani (2007-2011), evidenţiind clar relaţia statistic semnificativă dintre vremea extremă şi creşterea numărului de solicitări de asistenţă medicală de urgenţă şi timpul de răspuns. Atât condiţiile termice ale vremii calde, cât şi cele ale vremii reci, au un impact negativ asupra timpilor de răspuns (Thornes et al 2014).

Până în prezent, cercetările privind efectele temperaturii asupra morbidității sunt insuficiente, în special cele manifestate prin solicitări de asistenţă medicală de urgenţă, și nu au fost efectuate studii în regiunea din Sud-Estul Europei pentru evaluarea efectelor temperaturii atât reci cât şi a valurilor de căldură. În ţara noastră, aceste cercetări au fost iniţiate recent şi există deja rezultate privind impactul caniculei asupra solicitărilor de asistenţă medicală de urgenţă (Croitoru et al 2013), dar studiul prezent este o încercare de a analiza specificul solicitărilor în asistenţă medicală de urgenţă în timpul iernii foarte reci din 2009/2010 în Republica Moldova (RM).

Material şi metode

Studiul realizat s-a axat pe estimarea numărului de solicitări în asistenţă medicală de urgenţă (AMU), inclusiv solicitări suplimentare în perioada deosebit de rece (decembrie-februarie) a anilor 2009/2010 şi perioada de referinţă – 2007-2010. Accentul a fost pus pe perioada rece 2009/2010, considerată ca perioadă cu răciri semnificative, atât conform studiilor precedente (Boian 2012; Wikipedia 2010), cât şi după datele prelucrate de noi în cadrul studiului curent (Croitoru et al 2013; Overcenco et al 2014). Solicitări suplimentare au fost considerate cele care depăşesc numărul mediu al solicitărilor în AMU din perioada de referinţă (PR). Ca materiale de cercetare au servit 335 000 de înregistrări ale solicitărilor în asistenţă medicală de urgenţă în municipiul Chişinău, obţinute de la Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină de Urgenţă din Republicii Moldova; datele temperaturilor zilnice (medii, maximale şi minimale) şi ale vitezei vântului pentru perioada rece (noiembrie-martie) a anilor 2007-2010 de la staţia meteo Chişinău, circa 2 500 de înregistrări pentru fiecare factor, oferite de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Estimarea confortului organismului uman în perioada rece a fost efectuată prin calcularea Indicelui răcirii eoliene (Wind Chill Index), care ia în consideraţie temperatura aerului atmosferic şi viteza vântului (Shitzer and Tikuisis, 2010).

Estimarea cantitativă a dependenţei numărului de solicitări în AMU de valorile temperaturii aerului a fost realizată prin evaluarea influenţei temperaturii medii a aerului, temperaturii maximale şi temperaturii minimale în iarna 2009/2010, prin utilizarea metodei statistice de regresie liniară. Prelucrarea statistică a datelor a fost efectuată utilizând aplicaţiile MS Excel şi Access şi programul specializat Statgraphics Centurion XVI.

Rezultate

Pe parcursul iernii 2009/2010 a solicitat asistenţă medicală de urgenţă un număr mai mare de persoane în comparaţie cu perioada de referinţă (2007-2010), înregistrându-se 78015 solicitări, ceea ce constituie 9931 la 100 de mii faţă de 8092 de solicitări la 100 de mii de locuitori în perioada de referinţă. Astfel, au fost 14551 de solicitări suplimentare, care constituie 1852 la 100 de mii. Numărul mediu de solicitări în timpul zilei, în iarna 2009/2010 a fost de 866,8±15,8 la 100 de mii cu o diferenţă semnificativă statistic (p<0,001) faţă de perioada de referinţă (tabelul 1, 2).

Tabelul 1. Evaluarea statistică a solicitărilor suplimentare în AMU din iarna deosebit de rece 2009/2010

Indici 2009/2010 PR
Numărul de solicitări în AMU 78015 63464
Numărul de solicitărilor în AMU la 100000 de locuitori 9931 8092
Media aritmetică simplă (M) 866,8 705
Deviaţia standard (σ) 149 78,8
Eroarea valorilor medii aritmetice 15,8 8,4
Criteriul Student (t) 9,05
Nivelul de semnificaţie statistică (p) 0,000

În tabelul 2 poate fi observat că solicită asistenţă medicală de urgenţă mai frecvent populaţia urbană (8467 la 100 de mii de locuitori din zona urbană faţă de 838 la 100 de mii de locuitori din zona rurală). Acest aspect poate fi condiţionat indirect de fenomenele climaterice, aşa cum accesul populaţiei rurale la serviciile de urgenţă este limitat, din cauza posibilităţilor tehnice reduse de asigurare a asistenţei de urgenţă în suburbie, în special pe timp de iarnă.

Tabelul 2. Numărul de solicitări zilnice în AMU în Chişinău, RM

 

Categorie de populaţie

Total pe perioada de iarnă Media lunară Media zilnică
2009/2010 PR 2009/2010 PR 2009/2010 PR
Solicitări totale abs. 78015 63464 26005 21155 867 705
la 100 de mii 9931 8092 3310 2697 110 90
Urban abs. 66518 55898 22173 18633 739 621
la 100 de mii 8467 7127 2822 2376 94 79
Rural abs. 6581 5486 2194 1829 73 61
la 100 de mii 838 699 279 233 9 8
Bărbaţi abs. 32670 25996 10890 10697 363 289
la 100 de mii 4159 3314 1386 1364 46 37
Femei abs. 45345 37446 15115 12482 504 416
la 100 de mii 5772 4774 1924 1591 64 53
0-17 ani abs. 21525 13858 4956 5210 239 154
la 100 de mii 2740 1767 631 664 30 20
18-39 ani abs. 22202 17860 7401 5953 247 198
la 100 de mii 2826 2277 942 759 31 25
40-59 ani abs. 16844 15609 5717 5203 187 173
la 100 de mii 2144 1990 728 663 24 22
60+ ani abs. 17444 16243 5815 5404 194 180
la 100 de mii 2220 2071 740 689 25 23

În zona urbană, în iarna 2009/2010 au fost 1352 de solicitări suplimentare la 100 de mii de locuitori, în mediu pe lună s-au înregistrat câte 451 de solicitări la 100 de mii, zilnic au fost 15 solicitări la 100 de mii, iar în localităţile rurale ale municipiului Chişinău s-au înregistrat 139 la 100 de mii, 46 la 100 de mii şi 2 la 100 de mii de locuitori respectiv (tabelul 3).

Tabelul 3. Numărul de solicitări în AMU suplimentare zilnice în iarna 2009/2010 în Chişinău, RM

Categorie de populaţie Iarna, sum Media pe lună Media pe zi
abs la 100 000 abs la 100 000 abs la 100 000
Nr. solicitări totale 14551 1852 4850 617 162 21
Urban 10620 1352 3540 451 118 15
Rural 1095 139 365 46 12 2
Bărbaţi 6674 850 2225 283 74 9
Femei 7899 1005 2633 335 88 11
0-17 ani 7667 976 2556 325 85 11
18-39 ani 4343 553 1448 184 48 6
40-59 ani 1236 157 412 52 14 2
60+ ani 1231 157 410 52 14 2
solicitări A00-B99
solicitări – E00-E90
solicitări – I00-I99 17 2 6 1
solicitări – J00-J99 13060 1662 4353 554 145 18
solicitări – K00-K93 52 7 17 2 0,6 0,1

Femeile par a fi mai vulnerabile la condiţiile termice în comparație cu bărbaţii, solicitând într-un număr mai mare asistenţă medicală de urgenţă atât pe parcursul iernii 2009/2010 (5772 la 100 de mii femei faţă de 4159 la 100 de mii bărbaţi), cât şi în perioada de referinţă (4774 la 100 de mii femei faţă de 3314 la 100 de mii bărbaţi), cu o diferenţă statistic semnificativă între perioada cercetată şi cea de referinţă (p<0,001).

În media zilnică pentru perioada de iarnă 2009/2010 se înregistrează o deosebire semnificativă între solicitările femeilor (64,1 la 100 de mii ±1,0) şi bărbaţilor (46,2 la 100 de mii ±1,1) (p<0,001) în AMU. Însă calculându-se ponderea, s-a observat contrariul, a crescut toleranta la temperaturile joase in randul populatiei feminine, deoarece în iarna deosebit de rece 2009/2010 au solicitat AMU cu 39% mai multe femei decât bărbaţi în comparaţie cu perioada de referinţă, când femeile au solicitat AMU cu 44% mai mult ca bărbaţii (tabelul 2).

După numărul total de solicitări în AMU pe perioada de iarnă, cât şi după media lunară şi zilnică, se observă că mai multe solicitări au fost înregistrate pentru toate grupele de vârstă în iarna 2009/2010, decât în perioada de referinţă. În acelaşi timp, se observă că cel mai mare număr de solicitări în AMU au fost din partea populaţiei de 18-39 de ani, fiind de 2826 la 100 de mii de locuitori, urmat de solicitările din partea copiilor (0-17 ani) – 2740 la 100 de mii (tabelul 2). Dacă se calculează numărul de solicitări la 100000 de locuitori din grupa de vârstă 18-39 de ani, se observă aceeaşi tendinţă, cu valori mai mari pentru iarna 2009/2010 – 6460 de solicitări faţă de 5226 – în perioada de referinţă (p<0,001). În populaţia de 0-17 ani se înregistrează o diferenţă semnificativă între perioadele cercetate – 15452 de solicitări la 100000 de locuitori în iarna 2009/2010 faţă de 9727 de solicitări la 100000 de locuitori în perioada de referinţă (p<0,001).

Este mai evidentă diferenţa numărului de solicitări între perioada cercetată şi cea de referinţă calculat în medie pe zi. Mai mult s-a adresat după AMU populaţia cu vârsta între 18 şi 39 ani (31,4 la 100 de mii ±0,9 în zi) şi 0-17 ani (304 la 100 de mii ±1,2 în zi). Însă diferenţa dintre iarna 2009/2010 şi perioada de referinţă arată valori mai mari pentru vârsta de 0-17 ani (30 la 100 de mii zilnic în iarna 2009/2010 faţă de 20 la 100 de mii în perioada de referinţă, p<0,001, o diferenţă de 50%) faţă de 18-39 ani, unde se înregistrează o diferenţă de 24%. Începând cu vârsta de 60 de ani diferenţele solicitărilor în AMU între vârste şi între perioade nu sunt mari (tabelul 2).

Un număr mai mare de solicitări suplimentare au fost înregistrate la populaţia de 0-17 ani (976 la 100 de mii) cu o medie lunară de 325‰ de solicitări, urmate de solicitările la vârsta de 18-39 ani (553 la 100 de mii), media lunară fiind de 184‰, astfel înregistrându-se în jumătate mai puţine solicitări suplimentare. Adresabilitatea, la populaţia în vârstă de 60 de ani şi mai mult a fost mai joasă, fiind înregistrate lunar câte 52 solicitări suplimentare la 100 de mii de locuitori. Zilnic, suplimentar (faţă de perioada de referinţă) s-au adresat după asistenţă medicală de urgenţă 10,8 copii la 100 de mii ±1,4 copii (tabelul 3).

Pe baza datelor medii zilnice, medii lunare şi suma, în perioada de iarnă pe primul loc se înregistrează solicitările în AMU pentru afecţiuni ale sistemului respirator, urmate de cele ale sistemului cardiovascular. Comparând numărul de solicitări din iarna 2009/2010 cu perioada de referinţă, se observă că doar persoanele cu afecţiuni ale sistemului respirator au solicitat mai frecvent AMU în iarna 2009/2010, înregistrându-se 3647 solicitări la 100 de mii de locuitori. Media zilnică a fost de 40,5 la 100 de mii ±2,2, care este dublă faţă de perioada de referinţă 22,0 la 100 de mii ±0,8 p<0,001 (figurile 1, 2).

Figura 1. Numărul mediu zilnic comparativ de solicitări în AMU după nozologii.

Din formele nosologice cercetate s-au înregistrat 1662 de solicitări suplimentare la 100 de mii de persoane cu boli ale sistemului respirator, sau 18,5 de solicitări suplimentare zilnice la 100 de mii ±2,8. S-au înregistrat 7 solicitări suplimentare la 100 de mii de locuitori cu boli ale sistemului digestiv şi 2 solicitări suplimentare la 100 de mii de locuitori cu bolile sistemului circulator pe parcursul iernii 2009/2010.

Vizualizarea mersului condiţiilor termice zilnice în timpul iernii reci 2009/2010 precum şi a solicitărilor de AMU (figura 3) indică faptul că, în primul val de frig, care a avut loc în decembrie 2009 şi a fost cel mai rigid, s-a mărit semnificativ numărul înregistrărilor solicitărilor în AMU, în timp ce în a doua şi a treia perioadă de frig (la începutul şi la sfârşitul lunii ianuarie), s-au raportat mai puţine adresări după ajutor medical de urgență.

Deci, în perioada iernii reci 2009/2010, s-au înregistrat în decembrie şi ianuarie un număr mai mare de solicitări pentru AMU în Chişinău faţă de perioada de referinţă – respectiv cu 404 şi 128 cazuri pe zi, în timp ce în februarie nu s-a înregistrat un exces de solicitări. Faptul că în perioada ulterioară nu a fost observat un număr mai mare de apeluri la AMU în comparație cu perioada de referință poate fi explicat prin adaptarea organismului uman la temperaturile joase.

Figura 2. Numărul comparativ de solicitări în AMU după nozologii în perioada de iarnă şi medie lunară.

Figura 3. Dinamica solicitărilor generale în AMU în iarna rece 2009/2010 şi a indicilor termici (T minimă, T maximă şi Indicelui Răcirii Eoliene – WindChill)

Comparând solicitările de la persoanele cu probleme ale sistemului cardiovascular şi respirator (figura 4a), se poate remarca faptul că cea mai mare creştere a apelurilor de urgență a fost înregistrată din cauza bolilor sistemului respirator (388 faţă de 112 solicitări pe zi, respectiv). În structura de vârstă a solicitanţilor de AMU se observă că tot în prima perioada a valurilor de frig (luna decembrie, 2009) au avut mai mult nevoie de asistenţa medicală urgentă copiii cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani (figura 4, b).

Pentru evidenţierea relaţiilor dintre condiţiile termice ale iernii reci şi solicitărilor în AMU a fost aplicată metoda regresiei liniare (tabelul 4). Coeficienţii de corelaţie arată că toate legăturile stabilite au fost relativ slabe, dar cu semnificaţie statistică de la 90 până la 99%.

Figura 4. Dinamica solicitărilor în AMU (a – bolile sistemului respirator J00-J99 şi cardiovascular I00-I99; b – vârstele 0-17 ani şi mai mult de 60 de ani) în iarna rece 2009/2010 şi a indicilor termici (T minimă, T maximă şi Indicelui Răcirii Eoliene –WindChill)

 a

b

Tabelul 4. Parametrii regresiei liniare a solicitărilor în AMU la condiţiile termice in perioada iernii 2009/2010 (municipiul Chişinău)

Indicii regresiei liniare Categorii de populaţie
Total Copii 0-17ani Vârstnici

>60 ani

Bărbaţi Femei I00-I99 J00-J99
T

me d

b -7,91 -5,01 1,42 -5,2 -2,7 1,1 -9,4
r -0,366 -0,345 0,369 -0,458 -0,241 0,315 -0,417
R2, % 13,4 11,3 13,6 21,0 5,8 9,9 17,4
p 0,007 0,011 0,006 0,001 0,079 0,020 0,002
T

ma x

B -7,64 -4,82 1,32 -5,0 -2,6 0,9 -9,0
R -0,374 -0,352 0, 372 -0,463 -0,253 0,297 -0,423
R2, % 14,0 12,4 13,8 21,5 6,4 8,8 17,9
P 0,005 0,009 0,006 0,000 0,065 0,029 0,001
T

mi n

B -8,00 -4,9 1,31 -5,2 -2,8 1,0 -9,3
R -0,377 -0,347 0,348 -0,465 -0,258 0,312 -0,421
R2, % 14,2 12,01 12,1 21,6 6,6 9,7 17,8
P 0,005 0,010 0,010 0,000 0,060 0,022 0,001
 

Win dCh ill

B -6,24 -4,07 1,19 -4,3 -1,9 1,0 -7,5
R -0,352 -0343 0,377 -0,457 -0,216 0,344 -0,405
R2, % 12,4 11,8 14,2 20,9 4,7 11,9 16,4
P 0,009 0,011 0,005 0,001 0,117 0,011 0,002

Notă: b – coeficientul regresiei, r – coeficientul corelării, R2 – coeficientul determinării, p – semnificaţia statistică a corelării

Cel mai mare coeficient de regresie (valoarea relaţiei) al solicitărilor în AMU la toate cazurile întemeiate (conform fişei de solicitare a asistenţei medicale de urgenţă, Formular Nr. 110/e) şi diagnosticate este cu temperatura diurnă minimă – odată cu scăderea acestui parametru meteorologic cu 1°C creşte numărul de adresări cu 8 cazuri (r = -0,4 cu semnificaţia statistică de 95%). Asupra copiilor de la 0 până la 17 ani cel mai mare efect îl are temperatura diurnă maximă – numărul de adresări crescând cu 5 cazuri (r = -0,3 cu semnificaţia statistică de 90%). Atât asupra bărbaţilor, cât şi femeilor, cel mai mare efect îl produce temperatura minimă, dar la bărbaţi efectul este mai puternic (coeficientul corelării fiind de -0,5 şi -0,3 respectiv) – adică 21,6% (R2, %) dintre solicitările pentru asistenţă medicală de urgenţă la bărbaţi se explică prin impactul temperaturilor minime foarte joase. Din solicitările în AMU caracterizate după nozologii, care pot fi declanşate de condiţiile termice reci, cel mai mare coeficient al corelării îl au bolile sistemului respirator (r = -0,4 cu semnificaţia statistică de 99%) şi ele sunt condiţionate de temperaturile diurne maxime scăzute (tabelul 4).

Atrage atenţie semnul pozitiv al corelării solicitărilor de AMU la vârstnici şi la persoanele cu boli cardiovasculare cu indicele WindChill (Indicele Răcirii Eoliene). Acest indice reprezintă combinarea temperaturii minime şi viteza vântului. Odată cu scăderea valorilor acestui indice scade şi numărul adresărilor în AMU la persoanele sub 60 de ani şi cei care suferă de boli cardiovasculare (r = 0,4 şi r = 0,3 respectiv). Acest fenomen parţial poate fi explicat prin faptul, că în timpul temperaturilor extrem de reci, însoţite de vânt puternic, aceste categorii de populaţie rămân în interiorul încăperilor şi nu sunt supuse riscului de frig.

Astfel, modelul statistic oferă o predicţie cantitativă satisfăcătoare a solicitărilor zilnice de asistenţa medicală urgentă în timpul frigului sever, ceea ce este deosebit de important în climatul actual, caracterizat prin condiții meteorologice extrem de variabile și, respectiv, creşterea riscului pentru sănătatea populaţiei.

Concluzii

Studierea solicitărilor în AMU în perioada iernii forate rece 2009/2010 a permis formularea următoarelor concluzii:

  • Numărul mediu de solicitări în zi în iarna anului 2009/2010 a fost mai mare cu 162 de înregistrări faţă de perioada de referinţă, cu o diferenţă statistic semnificativă (p<0,001).
  • Mai frecvent se adresează după asistenţă medicală de urgenţă populaţia urbană şi aspectul climateric în cazul dat este condiţionat de posibilităţile tehnice reduse de asigurare a asistenţei de urgenţă în suburbie.
  • Femeile sunt mai rezistente la temperaturile joase.
  • Cele mai multe solicitări suplimentare au fost înregistrate la populaţia de 0-17 ani.
  • În perioada de iarnă severă 2009/2010, pe primul loc în topul solicitărilor de asistenţă medicală de urgenţă se plasează persoanele cu afecţiuni ale sistemului respirator, urmate de cele ale sistemului cardiovascular.

Studierea impactului temperaturilor joase din iarna 2009/2010 asupra sănătăţii, urmat de cuantificarea lui, permite identificarea categoriilor de populaţie mai sensibile la frig, fapt care serveşte ca bază pentru elaborarea şi implementarea măsurilor de prevenţie la aceste grupuri ţintă şi răspunsul rapid şi adecvat al sistemului de sănătate la provocările schimbărilor climatice din regiune.

Bibliografie

  1. Bassil, K. L., Cole, D.C., Moineddin R., et al., 2008. Development of a surveillance case definition for heat-related illness using 911 medical dispatch data. Can J Public Health, 99(4), pp. 339-43. Available at: <http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18767283> [Accessed 02 June 2013].
  2. Cerutti, B., Tereanu, C., Domenighetti, G., et al., 2006. Temperature related mortality and ambulance service interventions during the heat waves of 2003 in Ticino (Switzerland). Soz Praventivmed, 51(4), pp. 185-93. Available at: <http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17193780> [Accessed 02 June 2013].
  3. Claessens, Y. E., Taupin, P., Kierzek, G., et al., 2006. How emergency departments might alert for prehospital heat-related excess mortality? Crit Care, 10(6), pp. R156. Available at: <http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17096836> [Accessed 18 May 2013].
  4. Costello, A., Abbas, M., Allen, A., et al., 2009. Managing the health effects of climate change: Lancet and University College London Institute for Global Health Commission. Lancet, 373(9676), pp. 1693-733. Available at: <http://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(09)609351/fulltext?_eventId=login> [Accessed 07 May 2014].
  5. English, P. B., Sinclair, A.H., Ross, Z., et al., 2009. Environmental health indicators of climate change for the United States: findings from the State Environmental Health Indicator Collaborative. Environ Health Perspect, 117(11), pp. 1673-1681. Available at: <http://ehp.niehs.nih.gov/0900708> [Accessed 17 December 2013].
  6. Knowlton, K., Rotkin-Ellman, M., King, G., et al., 2009. The 2006 California heat wave: impacts on hospitalizations and emergency department visits. Environ Health Perspect, 117(1), pp. 61-67.  Available at: <http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2627866> [Accessed 17 December 2013].
  7. Liang, W. M., Liu, W.P., Chou, S.Y., et al., 2008. Ambient temperature and emergency room admissions for acute coronary syndrome in Taiwan. Int J Biometeorol, 52(3), pp. 223229. Available at: <http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17960427> [Accessed 17 December 2013].
  8. Lin, S., Luo, M., Walker, R.J., et al., 2009. Extreme high temperatures and hospital admissions for respiratory and cardiovascular diseases. Epidemiology, 20(5), pp. 738-46. Available at: <http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19593155 > [Accessed 22 January 2014].
  9. Makie, T., Harada, M., Kinukawa, N., et al., 2002. Association of meteorological and dayof-the-week factors with emergency hospital admissions in Fukuoka, Japan. Int J Biometeorol, 46(1), pp. 38-41. Available at: <http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11931097 > [Accessed 23 January 2014].
  10. McGeehin, M. A., Mirabelli, M., 2001. The potential impacts of climate variability and change on temperature-related morbidity and mortality in the United States. Environ Health Perspect, 109 (Suppl 2), pp. 185-189. Available at: <http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1240665> [Accessed 16 January 2014].
  11.  Nitschke, M. T. G., Hansen, A.L., et al., 2011. Impact of two recent extreme heat episodes on morbidity and mortality in Adelaide, South Australia: a case-series analysis. Environ Health Perspect, 10. Available at: <http://www.ehjournal.net/content/10/1/42> [Accessed 16 April 2013].
  12. Palecki, M. A., Changnon, S.A., Kunke, K.E., 2001. The nature and impacts of the July 1999 heat wave in the midwestern United States: learning from the lessons of 1995. Bull Am Meteorol Soc,  82, pp. 1353-1367.
  13. Patz, J. A., Campbell-Lendrum, D., Holloway, T., et al., 2005. Impact of regional climate change on human health. Nature, 438, pp. 310-317.
  14. 1Rocklov, J., Forsberg, B., 2009. Comparing approaches for studying the effects of climate extremes – a case study of hospital admissions in Sweden during an extremely warm summer. Global Health Action, 2. Available at: <http://www.globalhealthaction.net/index.php/gha/article/view/2034> [Accessed 02 Mar. 2015].
  15. Schwartz, J., Samet, J.M., Patz, J.A., 2004. Hospital admissions for heart disease: the effects of temperature and humidity. Epidemiology, 15, pp. 755-761.
  16. Shitzer, A., Tikuisis, P., 2010. Advances, shortcomings, and recommendations for wind chill estimation. Int J Biometeorol, 56 (3), pp. 495-503.
  17. Thornes, J. E., Fisher, P. A.,  Rayment-Bishop, T., Smith, C., 2014. Ambulance call-outs and response times in Birmingham and the impact of extreme weather and climate change. Emerg Med J, 31, pp. 220-228.
  18. Turner, L. R., Connell, D., Tong, S., 2012. Exposure to hot and cold temperatures and ambulance attendances in Brisbane, Australia: a time-series study. BMJ Open, 2, p.e001074. Available at: <http://bmjopen.bmj.com/content/2/4/e001074.full.pdf+html> [Accessed 02 Mar. 2015].
  19. Wang, H., Matsumura, M., Kakehashi, M., et al., 2006. Effects of atmospheric temperature and pressure on the occurrence of acute myocardial infarction in Hiroshima City, Japan. Hiroshima J Med Sci, 55, pp. 45-51.
  20. Wikipedia, 2013. Winter of 2009-2010.  [online] Available at: <http://en.wikipedia.org/wiki/Winter_of_2009%E2%80%932010_in_Europe> [Accessed 20 August 2013].
  21. Boian, I., 2012. Cele mai intense răciri masive ale aerului din ultimii 60 de ani în Republica Moldova. Mediul ambiant, 12 (62), pp. 44-47.
  22. Croitoru, C., Pantea, V., Opopol, N., Overcenco, A., Ciobanu, Gh., Cazac, V., 2013. Particularităţile solicitărilor în asistenţa medicală de urgentă in perioada valurilor de căldura (vara a. 2007). Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat de Medicină şi farmacie Nicolae Testemiţanu, XIV (2), pp. 132-138.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *