THE EVALUATION OF SCHOLAR FATIGUE PHENOMENON AND SOME FACTORS THAT CAUSE IT – PILOT STUDY ON A GROUP OF STUDENTS FROM RURAL AREA

Daniela Gavăt (1), Adriana Albu (2)

(1) Elementary and secondary school of Vânători commune, Iaşi county / Şcoala generală Vânători, Iaşi, Romania

(2) University of Medicine and Pharmacy, Iaşi city, Romania / Universitatea de Medicină şi Farmacie, Iaşi, Romania

Address correspondence to: Adriana Albu, Department of Preventive Medicine, Faculty of Medicine, University of Medicine and Pharmacy Iaşi,  16 Universității Street, Iaşi, 700115, Romania. Ph.: 0744-984008; Fax: 0232-213573; E-mail: adrianaalbu@ymail.com

Abstract

Objectives. Fatigue is a phenomenon that occurs after an intense high school activity, which manifests in a different way for each student during the intense process of growth. The purpose of this research was to identify the presence of fatigue and some aggravating/alleviating factors (TV watching or computer work / physical activity) among 13-15 years old pupils from rural areas.

Material and methods. The study was conducted on a sample of 53 eighth grade students from two elementary and secondary schools, one in Vânători commune, Iasi county (19 subjects), and the other in Băceşti commune, Vaslui county (34 subjects). Pupils were asked to complete a questionnaire on the generating factors of fatigue. The data were processed using the Pearson test.

They completed a questionnaire on the generating fatigue factors. Processing of the results was performed using the Pearson test.

Results. Fatigue is reported by 24.5% of the surveyed students, the calculated differences are not statistically significant (p > 0.05). About 33.9 % students wake up tired in the morning, a fact which occurs in both villages, while the calculated differences are not significant (p > 0.05). Fatigue is frequently present at the beginning (20.7%) or middle part of the week (32.1 %), the calculated differences being also statistically insignificant (p > 0.05). Students play sports under 30 minutes (41.5%) or up to an hour (18.9 %). Physical inactivity appears also in rural areas as an unwanted element. In most cases, young people are watching TV daily during 2-3 hours (52.8%) and working on the computer 2-3 hours (33.9%). Although students need 9 hours of sleep each day, in most cases (60.4 %) this goal is not reached.

Conclusions. The results confirm the presence of school fatigue and advocate for a change in the structure of the recreational activities.

Keywords: fatigue, insufficient sleeping, sedentary.

Introducere

Oboseala este un fenomen studiat de multă vreme. Au fost elaborate o serie de teorii care pot fi împărţite, în general, pe două direcţii: teoria humorală şi cea a sistemului nervos central.

Conform teoriei humorale locale, esenţa oboselii este concentrată la nivelul organelor implicate direct în activitate (Bardov, 2009). În această grupă sunt incluse următoarele teorii: a toxinelor (mecanismul fundamental al oboselii este pus pe seama acumulării de substanţe toxice); a pierderii resurselor energetice ale organelor solicitate în activitate (oboseala apare în condiţiile scăderii resurselor energetice ale organelor implicate în activitate) (Cosmovici şi Iacob, 2008).

A doua grupă este cea a teoriei sistemului nervos central, conform căreia apariţia oboselii este favorizată de modificările de activitate ce apar la acest nivel.

Oboseala este o stare complexă în care sunt dominante manifestările clinice neuro-vegetative, cele neuro-senzoriale sau cele motorii (Alexander, 2010; Mănescu, 1986).

Au fost realizate câteva clasificări ale acestui fenomen. Astfel, vom deosebi oboseala obişnuită şi oboseala nocivă (cronică), diferenţiate pe baza efectelor acestora asupra organismului; oboseala primară şi oboseala secundară, apreciate după antrenamentul unei persoane în raport cu o anumită activitate – oboseala primară apare după debutul activităţii; oboseala locală şi oboseala totală, ordonate după zona afectată de oboseală – întregul organism sau numai anumite organe ale sale (Papalia şi Olds, 1990).

Pentru cadrele didactice şi specialiştii în igienă şcolară, apariţia oboselii joacă un rol important. Oboseala este un fenomen ce apare după o activitate şcolară (intelectuală şi fizică) foarte intensă (Maillet, 1997). Studiul acestuia este important mai ales la nivelul claselor de gimnaziu, la elevii de 10 -15 ani aflaţi într-un intens proces de evoluţie fizică şi mai ales psihică.

Obiectivele urmărite constau în cunoaşterea prezenţei fenomenului de oboseală şcolară într-un lot de elevi din mediul rural; identificarea unor factori ce au un rol de îndepărtare a oboselii (exerciţiul fizic, odihna prin somn) sau de agravare a acestui fenomen (vizionarea programelor de televiziune sau activitatea intensă la calculator).

Material şi metode

Studiul s-a realizat pe un lot de 53 elevi de la Şcoala din Vânători, judeţul Iaşi ( 19 elevi) şi de la Şcoala din comuna Băceşti (34 tineri) judeţul Vaslui. Grupa de vârstă studiată este cuprinsă între 13-15 ani, sex masculin şi feminin. Lotul de studiu este foarte mic, astfel că prelucrarea rezultatelor va fi realizată doar pe colectivităţi. Rezultatele obţinute sunt importante, deoarece există puţine studii legate de apariţia oboselii şcolare, mai ales în mediul rural (Gavăt şi colab., 2006).

Elevii au completat un chestionar referitor la prezenţa oboselii şcolare şi la existenţa unor factori care o generează. Am insistat asupra câtorva întrebări din chestionar legate de prezenţa fenomenului de oboseală şcolară: te simţi obosit?: deseori, rareori, niciodată; dimineaţa la trezire te simţi: odihnit, obosit sau foarte obosit?; momentul din timpul săptămânii în care apare oboseala?: la început, la mijloc, la sfârşit.

Un alt aspect studiat a fost cel al odihnei pasive şi active. Odihna pasivă se obţine prin somnul din timpul nopţii, iar cea activă prin activităţile de relaxare din timpul zilei. În cadrul acestor activităţi este importantă evaluarea timpului acordat exerciţiului fizic, dar şi programelor de la televizor sau jocul la calculator. Vizionarea programelor de televiziune şi jocurile de la calculator pot fi un factor generator de oboseală şi nu de odihnă.

Prelucrarea rezultatelor s-a făcut cu ajutorul testului Pearson – chi pătrat.

Rezultate

Răspunsul la întrebarea ”te simţi obosit?” este pozitiv în 24,5% cazuri. Varianta de rareori este aleasă de 69,8% din elevii chestionaţi şi cea de niciodată doar de 5,7% dintre elevii chestionaţi (Tabelul 1).

Diferenţele calculate sunt nesemnificative statistic (p > 0,05) şi indică o frecvenţa asemănătoare a cazurilor de elevi care se simt obosiţi. Lotul de studiu este mic, astfel că îl putem considera doar drept un studiu pilot, ceea ce este totuşi un element deosebit.

Tabelul 1. Frecvenţa cu care apare oboseala la elevii din lotul de studiu

Colectivitate	Răspunsul la întrebarea”te simţi obosit?”
	Deseori	Rareori	Niciodată
Şcoala din Vânători	5	11	3
Şcoala din Băceşti	8	26	0
Total nr.	13	37	3
%	24,5	69,8	5,7

Dimineaţa, la trezire, doar 56,6% tineri se simt odihniţi, ceea ce reprezintă un fenomen îngrijorător.

Dacă activitatea a fost adaptată posibilităţilor de efort ale tinerilor şi timpul de somn a fost cel recomandat, trezirea trebuie să fie asociată cu prezenţa semnelor de bine, de odihnă (Figura 1).

Atrag atenţia 9,4% tineri care se simt foarte obosiţi dimineaţa la trezire. Este unul din primele semne ale evoluţiei către oboseala patologică, fenomen ce trebuie atent investigat. Răspunsurile de ,,foarte obosit” sunt prezente în ambele colectivităţi, diferenţele obţinute sunt nesemnificative statistic (p > 0,05).

Figura 1. Prezenţa semnelor clinice de oboseală dimineaţa, la trezire

Pe parcursul unei săptămâni, oboseala apare fiziologic la sfârşitul acesteia, după o activitate susţinută şcolară şi  în gospodărie timp de 5 zile. La lotul de studiu răspunsurile dominante sunt  cele de „sfârşit de săptămână”, dar aceste  variante sunt marcate doar de 47,2% tineri.  Frecvent, semnele de oboseală apar la mijlocul săptămânii (32,1%) sau chiar la începutul acesteia (20,7%). Diferenţele calculate sunt nesemnificative statistic (p > 0,05) (Tabelul 2).

Tabelul 2.  Momentul din timpul săptămânii în care se manifestă oboseala

Colectivitate	Manifestarea fenomenului de oboseală pe parcursul săptămânii
	La început	La mijloc	La sfârşit
Şcoala din Vânători	4	5	10
Şcoala din Băceşti	7	12	15
Total   nr.	11	17	25
%	20,7	32,1	47,2

Atrag atenţia 20,7% tineri obosiţi la începutul săptămânii, după un week-end obositor. Activitatea de la sfârşitul săptămânii trebuie să fie reprezentată mai ales de odihnă. Rezultatele obţinute orientează către necesitatea continuării studiului, cu o concentrare a atenţiei asupra factorilor favorabili şi a celor cu efecte negative asupra stării de sănătate.

Exerciţiul fizic are un rol pozitiv în menţinerea stării de sănătate. Fiind vorba de tineri din mediul rural ne aşteptăm ca rezultatele să fie pozitive, să se acorde activităţii fizice un timp adecvat. Din păcate, în majoritatea cazurilor, tinerii acordă activităţilor fizice doar maxim 30 minute  pe zi (41,5%). Există şi 39,6% dintre  tineri care fac activităţi fizice zilnic peste 60 de minute. Practic, asistăm la apariţia sedentarismului şi în mediul rural, ceea ce este un element negativ (Figura 2).

Figura 2. Timpul acordat de elevi odihnei prin activităţi fizice

Difenţele calculate sunt nesemnificative statistic (p > 0,05), indicând tendinţa spre sedentarism la elevii din mediu rural. Reprezintă o modificare a timpului acordat de elevi diferitelor activităţi, dar este o schimbare negativă, şi nu una pozitivă (Vidalin, 1999).

Somnul reprezintă un alt element important ce contribuie la menţinerea sării de sănătate. Elevii de 13-15 ani au nevoie de 9 ore de somn pe noapte şi chiar mai mult (***Ordinul MS nr.1955/1995; Last şi Wallace, 1992). Din păcate, în lotul de studiu, timpul acordat somnului de noapte se situează sub 8 ore (60,4%), ceea ce este total insuficient (Tabelul 3).

Valori normale apar în 20,7% cazuri şi mai mari doar în 18,9% din răspunsurile elevilor. Pe colectivităţi, diferenţele calculate sunt nesemnificative statistic (p > 0,05), ceea ce orientează către un număr insuficient de ore de somn în cazul ambelor colectivităţi studiate.

Tabelul 3. Timpul acordat de tinerii din lotul de studiu somnului de noapte

Colectivitate	Numărul mediu de ore de somn pe noapte
	Sub 8 ore	8-9 ore	Peste 9 ore
Şcoala din Vânători	13	4	2
Şcoala din Băceşti	19	7	8
Total	32	11	10
%	60,4	20,7	18,9

Factorii ce prezintă o influenţă pozitivă asupra sănătăţii copiilor nu sunt respectaţi şi folosiţi în totalitate. În conţinuare, se va insista asupra unor factori generatori de oboseală, factori care vor fi, din păcate, destul de bine reprezentaţi în răspunsurile tinerilor.

Televizorul şi programele acestuia sunt vizionate, în medie, cam 2-3 ore zilnic (52,8%). Există copii ce nu stau la televizor (5,7% ) dar şi familii în care vizionarea programelor la televizor reprezintă activitatea preferată timp ce circa 4-6 ore pe zi (16,9% ) (Figura 3).

Figura 3. Timpul acordat vizionării programelor la televizor

Pe colectivităţi, diferenţele calculate sunt nesemnificative statistic (p > 0,05).

Calculatorul şi mai ales jocurile la calculator sunt o provocare din ce în ce mai mare (Croitoru şi Ostrofeţ, 2013). Elevii din lotul de studiu petrec, în medie, câte 2-3 ore pe zi (33,9%) cu astfel de activităţi. Este vorba de activităţi „distractive”, care devin frecvent o sursă de oboseală şi nu de deconectare (Tabelul 4).

Tabelul 4. Timpul mediu ( în ore ) petrecut de elevi la calculator

Colectivitate	Timpul acordat activităţii la calculator
	Zero	30 – 60 min.	2-3 ore	4-6 ore
Şcoala din Vânători	6	8	4	1
Şcoala din Băceşti	7	9	14	4
Total	13	17	18	5
%	24,5	32,1	33,9	9,4

Atrag atenţia 24,5% elevi ce nu stau la calculator (probabil nu au calculator nici acasă şi nici la şcoală) dar şi 9,4% tineri ce stau la calculator câte 4-6 ore zilnic. Aceştia nu mai au timp nici de sport, nici de somn. Astfel de situaţii apar în ambele colectivităţi, diferenţele calculate sunt nesemnificative statistic (p > 0,05).

Ultimul factor de stress studiat este reprezentat de distanţa mare parcursă de acasă până la şcoală. În majoritatea cazurilor (47,2%), distanţa este parcursă în mai puţin de 15 minute, ceea ce este un aspect rezonabil. Apar 22,6% din situaţii în care acest timp este cuprins între 15 şi 30 minute ceea ce nu este foarte grav. Îngrijorează însă 20,8% tineri ce parcurg această distanţă în 45-60 minute şi atrag serios atenţia cei care o parcurg în peste 60 minute (9,4%), diferenţele calculate fiind nesemnificative statistic (p > 0,05).

Chiar dacă este vorba doar de un studiu pilot, rezultatele obţinute sunt importante deoarece atrag atenţia şi asupra mediului rural, unde factorii generatori de oboseală sunt din ce în ce mai numeroşi.

Discuţii

Există puţine studii legate de apariţia fenomenului de oboseală şcolară în mediul rural, chiar dacă o mare parte din populaţia de vârstă şcolară trăieşte în acest mediu.

Studiul s-a realizat pe un lot de 53 elevi din mediul rural, proveniţi din două comune din judeţe diferite, fiind practic un studiu pilot ce permite evidenţierea problemelor existente la acest nivel. Pornind de la rezultatele obţinute, se va impune (sau nu) continurea studiului pe un lot mai mare.

Oboseala a fost raportată de aproape 25% din elevii chestionaţi. Somnul insuficient este asociat cu apariţia fenomenului de oboseală dimineaţa la trezire, ceea ce nu este un element pozitiv. Putem spune că 9,4% dintre elevi trebuie atent urmăriţi pentru a nu asista neputincioşi la apariţia fenomenelor de oboseală patologică. Acest risc este mare în mediul rural, unde tinerii de 13-15 ani reprezintă un ajutor de nădejde în gospodărie. Ei se trezesc dimineaţa devreme, hrănesc animalele şi apoi pleacă la şcoală. Frecvent, au de parcurs un drum lung până la şcoală şi înapoi (Mănescu,1986). În acest context este importantă evaluarea oboselii elevilor, chiar dacă măsurile care se pot lua sunt puţine. Ar fi nevoie de bani pentru introducerea unui autobuz şcolar, dar acest aspect depinde de primărie şi nu de cadrele didactice sau de medic.

Oboseala fiziologică apare la sfârşitul săptămânii, fenomen raportat de mai puţin de 50% din tineri. Îngrijorează răspunsurile a 20,7% tineri, care sunt obosiţi la începutul săptămânii, după un week-end plin de activităţi.

Studiul continuă cu aprecierea unor factori cu rol benefic (care favorizează relaxarea organismului) sau negativ (ce accentuează oboseala). Există o odihnă pasivă, reprezentată de somn, şi una activă, reprezentată de diferite activităţi ce ar trebui să relaxeze (Braconnier, 1999). Dacă aceste activităţi sunt reprezentate de vizionarea programelor de televiziune sau de jocurile pe calculator, nu se mai poate vorbi de o adevărată odihnă, ci de o oboseală şi mai mare (Buzdugan, 2009; Croitoru şi Ostrofeţ, 2013).

Necesarul de somn pe noapte este în medie de 9 ore, dar majoritatea elevilor nu respectă aceste recomandări, deoarece nu au suficient timp. Activitatea sportivă nu face parte dintre preocupările de bază ale elevilor chestionaţi, identificându-se că aproape 50% din tineri fac sport sub 30 minute pe zi.

În categoria factorilor generatori de oboseală se includ şi vizionarea programelor de televiziune sau jocurile la calculator. În medie, copiii alocă acestor activităţi câte 2-3 ore zilnic, context în care nu mai putem vorbi de odihnă activă ci de oboseală, chiar accentuată (Rombaldi şi colab., 2012).

Se ajunge la un rezultat paradoxal în care elevul nu are timp suficient pentru somn sau exerciţii fizice, dar are timp de stat la calculator sau la televizor. Este o situaţie ce ţine foarte mult de modul în care se implică părinţii în organizarea timpului liber al copilului (Guilbert şi colab., 2004).

Concluzii

Acest studiul pilot a permis evidenţierea existenţei unor factori generatori de oboseală în şcolile din mediul rural investigate. Somnul de noapte şi odihna prin sport nu sunt în topul preferinţelor elevilor chestionaţi, iar distracţia preferată a acestora este reprezentată de urmărirea îndelungată a emisiulilor de televiziune sau de jocurile pe calculator, care sunt activităţi generatoare de oboseală.

Chiar dacă lotul de studiu este mic, rezultatele obţinute sunt importante, deoarece reprezintă un semnal de alarmă legat de situaţia copiilor din mediul rural. Aici, nu există un medic şcolar specializat, iar cadrele didactice navetiste au prea puţin timp să se ocupe şi de aceste aspecte legate de viaţa de zi cu zi a copiilor.

Bibliografie

1. Alexander, R., 2010. Children, their world, their education, London and New York: Ed. Routledge.
2. Bardov, V.G., 2009. Hygiene and ecology, Vinnytsya: Nova Knyha publishers.
3. Braconnier, A., 1999. Copilul tău de la 10 ani până la 25 ani, Bucureşti : Ed.Teora.
4. Buzdugan, T., 2009. Avertismentele adolescenţei, Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică.
5. Cosmovici, A. şi Iacob, L., 2008. Psihologie şcolară, Iaşi: Ed. Polirom.
6. Croitoru, C. şi Ostrofeţ, G., 2013. Parametrii mediului de instruire la computer, Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 5(41), pp.56-59.
7. Gavăt, V., Albu, A. şi Petrariu, F.D., 2006. Alimentaţia şi mediul de viaţă în relaţie cu dezvoltarea copiilor şi tinerilor, Iaşi: Ed.”Gr.T.Popa”.
8. Guilbert, P., Gautier, A., Baudier, F. şi Trugeon, A., 2004. Baromètre santé 2000, Les comportements des 12-25 ans, Paris: Éditions INPES.
9. Last, J. şi Wallace, R., 1992. Public health and preventive medicine, New Jersey: Prentice-Hall International Inc. Englewood Cliffs.
10. Maillet, J., 1997. La psychiatrie de l’enfant et d’adolescent expliquée aux parents, Paris: Ed. Desclée de Brouwer.
11. Mănescu, S., 1986. Tratat de igienă, vol.III, Bucureşti: Ed.Medicală.
12. Papalia, D. şi Olds, S., 1990. A child’s world, New York, Toronto: McGraw – Hill Publishing Company.
13. Rombaldi, A., Clark, V., Reichert, F., Araújo, C., Assunção, M., Menezes, A., Horta, B. şi Hallal, P., 2012. Incidence of School Failure According to Baseline Leisure-Time Physical ctivity Practice: Prospective Study. Journal of Adolescent Health, 51(6), pp.S22-S26.
14. Vidalin, H., 1999. Fatigue, stress, entrainement comment s’evaluer. Cinésiologie, 187, pp.161-165.
15. *** Ordinul MS nr.1955/1995 privind Norme de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor, modificat prin Ordinul MS nr.1033/2003.